MODUL III – COFINANTAREA PARTICIPARII ROMANIEI LA PROGRAME
Programul Cadru 7, contract E220/2013
FORMIT- FOREST MANAGEMENT OPTIONS FOR ENHANCING POTENTIAL OF THE MITIGATION OF EUROPEAN FOREST
Titlu: Opțiuni de creștere a potențialului pădurilor europene în reducerea conținutului de bioxid de carbon din atmosferă
Coordonator: Universitatea Wagenigen, Olanda
Parteneri: Universitatea Bodenkltur din Viena; Universitatea din Hamburg; Universitatea din Molise, Helsigin Yliopisto; Universitatea din Leuven, Universitatea din Praga, Universitatea de Științele Vieți din Oslo, Institutul Tehnologic FCBA (Franța); Universitatea Ștefan cel Mare, Observatorul din Tartu – Ministerul Estonian al Educației și Cercetării; Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia.
Personal angajat in proiect:
din partea USV: conf.dr.ing. Marian DRAGOI (director de proiect),
dr.ing.CSIII Olivier BOURIAUD,
sef lucrari dr.ing. Leonard DUDUMAN
Bugetul total al proiectului: 2.978.197 € finanțare UE.
Durata: 48 luni (octombrie 2012-septembrie 2016);
Bugetul Universitatii Stefan cel Mare
finanțarea de bază: 69.800 € contribuție UE;
cofinanțare 25% UEFISCDI – 99.456 RON.
Obiectivul principal al proiectului
Formularea unor direcții strategice privind gestionarea pădurilor, astfel încât la actualele servicii protective să se adauge și mai buna stocare a bioxidului de carbon.
Prima abordare de sus în jos a politicii forestiere, atât din punct de vedere metodologic cât și decizional. Având o bogată literatură și metode de analiză a datelor disponibile în inventarele forestiere, se pot estima efectele diverselor scenarii de gospodărire a pădurilor la nivel continental, făcând abstracție de diferențele dintre sistemele de gospodărire și tipurile naturale de pădure la nivel național.
Abordarea metodologică: utilizarea imaginilor satelitare MODIS la calibrarea unor modele de creștere a pădurii, pe baza datelor din inventarele forestiere naționale.
Provocarea de ordin metodologic: există foarte multe studii privind rolul pădurilor în stocarea CO2, bazate pe evaluarea biomasei totale; există studii privind evaluarea productivității potențiale a pădurilor, pe baza imaginilor MODIS. Nu există un cadru metodologic care să pună cap la cap elementele de cunoaștere accesibile deja în literatură, astfel încât să se ajungă la formulări clare și univoce privind opțiunile de management forestier și rezultatele așteptate și probabile ale acestora.
Scenarii privind gestionarea pădurilor
- Adaptarea la schimbările climatice
- Conservarea biodiversității
- Producție maximă de bio-energie
- Rată maximă de substituire a materialelor energo-intensive și cu potențial ridicat de poluare
- Creșterea stocului de carbon în pădure și în produse lemnoase de folosință îndelungată și construcții.
Abordarea metodologica
Provocarea principală a proiectului constă în nevoia de simplificare a datelor de intrare, dată fiind diversitatea foarte mare a pădurilor din spațiul european. Pentru pădurile României, au fost reținute în proiect doar următoarele tipuri natural fundamentale de pădure: molidișuri (parcurse cu tăieri rase sau progresive); amestecuri de fac cu rășinoase (parcurse cu tăieri progresive); făgete pure (parcurse cu tăieri progresive și lucrări de transformare spre grădinărit); șleauri de deal și de câmpie (tratate unitar, cu tăieri progresive), crânguri de salcâm și crânguri de salcie.
Scenariile plauzibile de gestionare multifuncțională a pădurilor României
Spre deosebire de celelalte țări partenere, în care ciclul de producție nu atinge 100 ani (cu câteva excepții) opțiunile de strategie forestieră a României sunt relativ reduse, datorită biodiversității ridicate a ecosistemelor forestiere.
Aspectele de politică forestieră ce derivă din scenariile proiectului au fost prezentate în raportarea pe anul 2013.